Tratamentul ARV-HIV

Alex Tm Alex Tm


14 Iulie 2010, 14:11

fii primul care apreciaza, Ce parere ai despre acest articol?

;
 
Tratamentele existente la ora actuală nu pot eradica HIV, dar pot scădea riscul de îmbolnăvire şi pot creşte speranţa de viaţă.
Medicamentele care acţionează împotriva virusului (numite, frecvent, medicamente antiretrovirale – ARV) reduc cantitatea de HIV în sânge până la un nivel nedetectabil prin testele sanguine. Acesta se numeşte încărcătură virală nedetectabilă şi reprezintă ţinta tratamentului ARV.
O încărcătură virală nedetectabilă arată că sistemul imunitar se redresează şi poate lupta împotriva infecţiilor.
Există mai multe tipuri sau clase de medicamente anti-HIV, în funcţie de modul în care acţionează împotriva virusului. În mod obişnuit, tratamentul ARV-HIV include trei medicamente din două clase diferite.
Clase de medicamente anti-HIV:
• Inhibitori nucleozidici/nucleotidici de revers transcriptază (NRTI)
• Inhibitori ne-nucleozidici de revers transcriptază (NNRTI)
• Inhibitori de protează (PI)
• Inhibitori de fuziune şi de intrare
• Inhibitori de integrază

Majoritatea schemelor de tratament include două medicamente NRTI şi ori un medicament NNRTI, ori un inhibitor de protează.
Medicamentele din clasa inhibitorilor de fuziune, de intrare şi de integrază sunt destinate persoanelor care iau tratament ARV-HIV de foarte mult timp şi au luat multiple scheme de tratament dea lungul acestei perioade de timp, asanumitii “pacienti experimentati”.
NRTI şi NNRTI
Aceste medicamente acţionează asupra unei substanţe de care se foloseşte virusul HIV pentru a ataca celulele sistemului imunitar, substanţă numită revers transcriptază.
Există trei tipuri de medicamente care acţionează asupra revers transcriptazei şi anume:
NRTI: abacavir (Ziagen), AZT (zidovudină, Retrovir), ddI (didadozină, Videx), 3TC (lamivudină, Epivir), d4T (stavudină, Zerit) şi FTC (emtricitabină, Emtriva).
Unele medicamente NRTI au fost combinate într-o singură pastilă, ceea ce le face mai uşor de administrat: abacavir şi 3TC (Kivexa), AZT şi 3TC (Combivir), precum şi abacavir, AZT şi 3TC (Trizivir).
Inhibitorul nucleotidic de revers transcriptază, tenofovir (Viread), acţionează în acelaşi fel ca şi NRTI. Se găseşte în combinaţie cu FTC, într-o pastilă numită Truvada.
NNRTI: efavirenz (Sustiva) şi nevirapină (Viramune). Al treilea NNRTI se numeşte etravirină (Intelence) şi este folosit în tratamentul persoanelor care au dezvoltat rezistenţă la celelalte NNRTI.
Efavirenz, FTC şi tenofovir sunt disponibile, combinate într-o pastilă numit Atripla.
Inhibitorii de protează
Medicamentele din clasa inhibitorilor de protează acţionează impotriva enzimei proteaza a virusului HIV.
Majoritatea inhibitorilor de protează utilizaţi în prezent suni potenţaţi farmacocinetic. Aceasta înseamnă că puterea lor de a acţiona împotriva virusului este crescută prin adăugarea unei doze mici dintr-un al doilea inhibitor de protează numit ritonavir (Norvir).
În situaţia persoanelor ce încep tratamentul ARV, sunt recomandaţi următorii inhibitori de protează potenţaţi: atazanavir (Reyataz)/ritonavir, darunavir (Prezista)/ritonavir, fosamprenavir (Telzir)/ritonavir, lopinavir/ritonavir (se găsesc combinate într-o pastilă numită Kaletra) şi saquinavir (Invirase)/ritonavir.
Tipranavir (Aptivus)/ritonavir se administrează numai persoanelor care iau de mult timp tratament ARV.
Mai există doi inhibitorii de protează care sunt folosiţi foarte rar în prezent: indinavir (Crixivan) şi nelfinavir (Viracept).
Inhibitorii de fuziune şi de intrare
Medicamentele din aceste clase previn infectarea cu HIV a celulelor. Utilizarea lor este rezervată persoanelor care iau tratament ARV de foarte mult timp si avut multiple scheme de tratament.
Există un inhibitor de fuziune, care se administrează prin injectare: T-20 (enfuvirtidă, Fuzeon).
De asemenea, este administrat un inhibitor de intrare (sau inhibitor CCR5) numit maraviroc (Celsentri). Acest medicament se utilizează dacă, pe sufraţa virusului, există un aşa-numit coreceptor CCR5. Nu toate persoanele seropozitive prezintă acest coreceptor, nici măcar toţi cei care iau tratament ARV de foarte mult timp. Pentru a vedea dacă tratamentul cu inhibitor CCR5 este recomandabil, trebuie efectuată o analiză clinică numită test de tropism. Acest medicament poate fi administrat atât la începerea tratamentului ARV, cât şi la schimbarea schemei de tratament.
Inhibitorii de integrază
Aceştia împiedică virusul HIV să îşi insereze propriul material genetic în celulele sistemului imunitar, pentru a folosi mai apoi această celulă în crearea de noi particule virale. În prezent, este utilizat un astfel de medicament numit raltegravir (Isentress). Poate fi administrat atât la începerea tratamentului ARV, cât şi la schimbarea schemei de tratament.
Când trebuie început tratamentul ARV – HIV
Dacă nu vă simţiţi rău din cauza infecţiei HIV, atunci ar trebui să începeţi tratamentul.
De asemenea, se recomandă începerea tratamentului persoanelor la care numărătoarea celulelor CD4 conduce la o valoare în jur de 350.
Cu ce se începe
Protocolul utilizat în Marea Britanie recomandă începerea tratamentului cu efavirenz (din clasa NNRTI). Acesta se administrează împreună cu Truvada (FTC şi tenofovir).
Mai există şi varianta începerii tratamentului cu un alt NNRTI, nevirapină, sau cu un inhibitor de protează potenţat. În cazul persoanelor cu probleme renale, Kivexa (abacavir şi 3TC) constituie o alternativă la Truvada.
Trebuie evitată administrarea de Kivexa în cazul persoanelor cu risc cardiac.
Efecte secundare
Toate medicamentele au efect secundare. Înainte să începeţi tratamentul, ar trebui să cunoaşteţi efectele secundare care ar putea să apară în timpul administrării medicaţiei ARV. De obicei, efectele secundare dispar sau sunt mai reduse după cateva săptămâni de tratament. Spuneţi medicului curant care sunt efectele secundare pe care le resimţiţi, în special, dacă este vorba despre erupţii cutanate. Dacă vă este greu să suportaţi efectele secundare, gândiţi-vă că se poate face ceva pentru asta.
Rezistenţă
Virusul HIV poate dezvolta rezistenţă la medicamentele pe care le luaţi. Înainte de începerea sau schimbarea tratamentului, ar trebui să faceţi un test de rezistenţă, pentru a vedea care sunt medicamentele cele mai potrivite.
O medicaţie corespunzătoare poate împiedica dezvoltarea rezistenţei la tratament.
;
 

Apreciez sfatul

Comentarii

Aboneaza-te la newsletterul sectiunii !


Daca ai descoperit o sectiune din site care nu se comporta cum trebuie sau ai o situatie care nu iti convine, aici e locul ideal pentru a ne lasa un mesaj. Incearca sa fi cat mai obiectiv si vom gasi impreuna o solutie.