Riscul de transmitere a HIV este de 18 ori mai mare...

Alex Tm Alex Tm


29 Iunie 2010, 20:23

un utilizator apreciaza, Ce parere ai despre acest articol?

;
 
Riscul transmiterii infecţiei cu HIV, prin contact sexual anal, poate fi de aproximativ 18 ori mai ridicat decât în cazul contactului sexual vaginal, conform rezultatelor unei metaanalize postate on-line, înainte de a fi publicată în International Journal of Epidemiology.

În plus faţă de subiectul principal de studiu, cercetătorii de la Imperial College and the London School of Hygiene and Tropical Medicine au dezvoltat şi un model al impactului pe care tratamentul ARV îl are asupra transmiterii HIV prin sex anal. S-a estimat că riscul transmiterii HIV, de la un bărbat cu încărcătură virală scăzută, se poate reduce cu până la 99,9%.

Contactul sexual anal stă la baza transmiterii HIV printe bărbaţii gay şi bisexuali. Mai mult, o parte semnificativă dintre heterosexuali practică sexul anal, dar au tendinţa de a folosi mai rar prezervativul, în aceste situaţii, decât în cazul sexului vaginal, ceea ce poate fi o explicaţie pentru răspândirea infecţiei în rândul barbaţilor heterosexuali din Africa Subsahariană sau alte regiuni.

Rebecca Baggaley şi colegii au făcut o trecere în revistă sistematică a studiilor referitoare la riscul transmiterii HIV prin contact sexual anal neprotejat şi au efectuat o metaanaliză a acestora (o analiză a cercetărilor medicale ce întruneau anumite condiţii predefinite). Aceeaşi cercetători au mai făcut studii anterioare similare, referitoare la riscul de transmitere prin contact sexual vaginal şi sex oral.

În ciuda importanţei subiectului abordat, numai 16 studii au fost considerate suficient de relevante pentru a fi luate în considerare, dintre care 12 studii efectuate asupra populaţiei gay sau bi şi 2 referitoare la heterosexuali ce practică frecvent sexul anal. Toate studiile au fost efectuate în Europa şi America de Nord.

Deşi au fost avute în vedere rezultatele cercetărilor publicate până în septembrie 2008, aproape toate studiile utilizează date colectate în anii ’80 şi începutul anilor ’90, ceea ce înseamnă că rezultatele metaanalizei nu reflectă impactul schemelor de tratament ARV asupra transmiterii infecţiei HIV. Cercetătorii nu au putut include un studiu efectuat în rândul populaţiei gay australiene, publicat cu câteva luni în urmă.

Estimarea riscului de transmitere per act

Patru studii au furnizat date referitoare la riscul de infectare a partenerului pasiv, în cazul unui singur act sexual neprotejat. Din analiza datelor, s-a extimat că riscul este de 1,4% (interval de încredere 95%, cu valori de la 0,3% la 3,2%). Două dintre aceste studii au fost efectuate asupra populaţiei gay, iar două asupra asupra populaţiei heterosexuale, fără ca rezultatele să difere în funcţie de orientare sexuală.

Valoarea estimată a riscului de infectare a partenerului pasiv este aproape identică cu cea din studiul australian publicat recent (1,43%, interval de încredere 95%, cu valori 0,48 – 2,85). Trebuie subliniat că studiul australian a utilizat date colectate după introducerea la scară largă a schemelor de tratament ARV.

În cadrul cercetării, nu au fost identificate date referitoare la estimarea riscului de infecţie a partenerului activ, în cazul unui singur act sexual neprotejat. Totusi, în studiul australian publicat recent, riscul de infectare a fost estimat la: 0,62% pentru bărbaţii necircumcişi şi 0,11% pentru bărbaţii circumcişi.

Baggaley şi colegii au remarcat că valoarea estimată a riscului de infectare a partenerului pasiv este considerabil mai mare decât în studiile anterioare. În ţările dezvoltate, riscul de transmitere prin contact sexual vaginal este estimat la 0,08%, de aproximativ 18 ori mai mare decât în cazul contactului sexual anal pasiv. Există estimări ale riscului şi pentru sexul oral, dar nici o valoare nu depăşeşte 0,04%.

Estimarea riscului de transmitere per partener

Doăsprezece studii au furnizat date referitoare la riscul de transmitere a infecţiei HIV, pe toată durata relaţiei dintre un partener seropozitiv şi unul seronegativ. Autorii au concluzionat că, în majoritatea studiilor, nu există suficiente date referitoare la durata relaţiei, frecvenţa sexului neprotejat şi utilizarea prezervativului, astfel încât rezultatele să fie relevante.

Zece dinte aceste studii au fost efectuate asupra populaţiei gay.

În situaţia partenerului care practică sex anal neprotejat, atât pasiv, cât şi activ, cercetarea a estimat un risc de transmitere a infecţiei HIV de 39,9% (interval de încredere 95%, cu valori de la 22,5% la 57,4%).

Pentru partenerul care practică sex anal neprotejat, pasiv, studiul a estimat un risc relativ de infectare relativ egal de 40,4% (interval de încredere 95%, cu valori de la 6,0% la 74,9%).

Cu toate acestea, riscul este mai mic în cazul partenerului care practică sex anal neprotejat, numai activ: 21,7% (interval de încredere 95%, cu valori de la 0,2% la 43,3%). Autorii consideră că rezultatul arată că riscul, în cazul sexului anal activ, este mult mai mic decât în cazul sexului anal pasiv.

Studiile individuale, care au stat la baza cercetării, au avut, de multe ori, rezultate substanţial diferite, în parte, datorită modului în care au fost conduse şi metodelor utilizate. Din acest motiv, se recomandă ca rezultatele să fie interpretate cu precauţie (un interval de încredere de 95% arată probabilitatea ca valoarea reală să fie cuprinsă între limita inferioară şi cea superioară, putând atinge oricare dintre aceste valori).

În plus, cercetătorii au remarcat că estimările per act sexual nu concordă cu cele per partener. Pe baza rezultatelor obţinute se poate trage concluzia că, într-o relaţie, contactul sexual neprotejat se întâmplă foarte rar.

Autorii cred că unele dintre discrepanţele constatate ar putea reflecta evoluţia partenerilor, în ceea ce priveşte infecţia şi susceptibilitatea de a fi infectat, precum şi evoluţia încărcăturii virale.

Impactul tratamentului ARV asupra riscului de infecţie

Dupa cum s-a spus mai devreme, aproape toate studiile se referă la perioada anterioară schemelor de tratament ARV. Din acest motiv, cercetătorii au utilizat modele matematice pentru a estima scăderea riscului de transmitere a infecţiei cu HIV de la persoane cu încărcătură virală scăzută.

Pentru a determina relaţia dintre încărcătura virală şi riscul de transmitere, au fost utilizate două formule diferite, derivate din studii efectuate asupra populaţiei heterosexuale din Uganda şi Zambia.

Prima formulă a fost folosită de mulţi cercetători. Conform acesteia, la o creştere de 10 ori a încărcăturii virale, riscul de transmitere creşte de 2,45 ori. Deşi creşterea de 2,45 ori este general acceptată pentru viremii cuprinse între 400 şi 10.000 replici/ml, Baggaley şi colegii consideră că aceasta reflectă un risc de transmitere exagerat, pentru ambele limite ale viremiei.

A doua formulă, mai complexă, are ca rezultat un risc de infecţie scăzut, la încărcături virale scăzute, respectiv, un risc de infecţie relativ constant, la încărcături virale ridicate.

Folosind prima formulă, rezultă un risc de infectare de 0,06% pentru sexul anal neprotejat pasiv, cu 96% mai mic decât în lipsa tratamentului.
A doua formulă, conduce la o valoare de 0,0011% a riscului de infectare, cu 99,9% mai mic decât în lipsa tratamentului.

Cercetătorii au extrapolat aceste date la 1000 de contacte sexuale anale neprotejate, ca pasiv. Cu prima formulă, riscul ar fi de 45,6%, iar cu a doua, de 1,1%.

Autorii au subliniat faptul că se obţin estimări foarte diferite, în funcţie de ipotezele de la care se pleacă, referitoare la încărcătura virală. În ceea ce priveşte utilizarea tratamentului ARV, ca metodă de prevenire, ei au concluzionat că “modelele matematice nu pot subtitui observaţiile clinice”.

Într-un comentariu la articol, Andrew Grulich şi Iryna Zablotska de la University of New South Wales au atras atenţia asupra lipsei de date referitoare la încărcătura virală şi transmiterea infecţiei prin contact sexual anal (toate studiile fac referire la populaţia heterosexuală). Ei spun că diferenţa atat de mare între valorile estimate ale riscului de transmitere prin contact sexual anal, faţă de contactul sexual vaginal, “este un motiv suficient de solid pentru a nu extrapola datele referitoare la populaţia heterosexuală”.

Pe baza rezultatelor obţinute, Baggaley şi colegii sugerează că riscul mare de infectare prin contact sexual anal arată că, chiar în cazul scăderii semnificative a încărcăturii virale, sub tratament, “infecţia reziduală constituie, totuşi, un risc ridicat pentru parteneri”. De aceea, ei consideră că mesajele de prevenire a infecţiei HIV trebuie să pună accent pe riscul mare de transmitere a infecţiei prin contact sexual anal şi importanţa utilizării prezervativului.

Referinte:
Baggaley RF et al. HIV transmission risk through anal intercourse: systematic review, meta-analysis and implications for HIV prevention. Int J Epidemiol (online edition), doi:10.1093/ije/dyq057

Grulich AE and Zablotska I. Commentary: Probability of HIV transmission through anal intercourse. Int J Epidemiol (online edition), doi:10.1093/ije/dyq101

;
 

Apreciez sfatul

Comentarii

Aboneaza-te la newsletterul sectiunii !


Daca ai descoperit o sectiune din site care nu se comporta cum trebuie sau ai o situatie care nu iti convine, aici e locul ideal pentru a ne lasa un mesaj. Incearca sa fi cat mai obiectiv si vom gasi impreuna o solutie.