Alimentatia persoanelor cu HIV/SIDA

TinyTNT TinyTNT


11 Ianuarie 2010, 19:25

un utilizator apreciaza, Ce parere ai despre acest articol?

;
 

Infectia cu HIV provoaca modificari in organism, determinand o crestere cu 10 - 15% a consumurilor energetice in repaus. Corpul are deci o mai mare nevoie de calorii pentru a-si putea indeplini functiile (circulatie, digestie, respiratie, mentinerea temperaturii etc.).

Concret, un adult seronegativ de 30 de ani are nevoie de 2500 - 2700 kcal/zi. Daca este seropozitiv, consumurile sale energetice vor creste cu 100 - 150 kcal/zi. Acest hipermetabolism caracteristic infectiei cu HIV necesita asadar un aport suplimentar de 1000kcal/saptamana, deci o masa in plus. In cazul infectiei cu HIV survin adeseori carente nutritionale. Numeroase simptome asociate cu HIV survin din cauza acestora. O alimentatie rationala este esentiala in cazul persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA.


Photo-sursa: food-faq.net


Principalele componente ale alimentatiei

Cele mai importante componenete ale alimentelor sunt:


Proteinele - sunt niste molecule mari, alcatuite din aproximativ 20 de aminoacizi, adica niste molecule mici, esentiale oricarui organism viu. Cele mai bune surse de proteine sunt: carnea rosie, pestele, ouale, nucile, fasolea, mazarea si cerealele. Carnea rosie este singura sursa naturala de carnitina, un nutrient esential de care are nevoie corpul pentru a transforma grasimile si unii aminoacizi in energie. Carnea rosie este si o buna sursa a antioxidantului coenzimei Q-10. Vegetarienii trebuie sa manance o varietate de cereale si de legume pentru a evita o carenta in lisina, metionina sau cisteina.

Glucidele - molecule mari, formate plecand de la zaharuri simple, dintre care glucoza este cea mai curenta. Ele dau energie corpului. Fibrele alimentare sunt, de asemenea, glucide. Fibrele insolubile raman, in mare parte, nedigerate. Ele pot agrava diareea si trebuie evitate de cei care sufera de aceasta boala. Fibrele solubile constituie o buna sursa de hrana pentru flora intestinala, favorizand sanatatea si cresterea acesteia. Printre cele mai bune surse de fibre solubile se numara: merele, bananele, broccoli, varza de Bruxelles, morcovii si murele salbatice. Alimentele bogate in glucide ca: orezul, cartofii si pastele fainoase constituie cea mai buna sursa de calorii pentru persoanele seropozitive sau bolnave de SIDA.

Grasimile - sunt compuse din molecule care sunt, de obicei, mai simple ca structura si mai mici decat cele care compun proteinele si glucidele. Grasimile sunt bogate in calorii. Numeroase membrane ale celulelor corpului au nevoie de ele. Atunci cand trigliceridele serice sunt ridicate, este bine sa nu se consume multe grasimi, cu exceptia uleiului de nuca de cocos. Uleiul de peste creste nevoia in vitamina E a organismului. Uleiul de masline contine acid oleic, care are proprietati antifungice. Untul este preferat margarinei. Grasimile sunt adeseori greu digerate in prezenta unei infectii cu HIV. O suplimentare a vitaminelor C si E si a betacarotenului ar putea fi benefica.

Vitamine esentiale

Betacarotenul este un important antioxidant liposolubil care ajuta organismul sa fabrice vitamina A. Legumele portocalii sau galbene (morcovul) si legumele verzi sub forma de frunze sunt cele mai bune surse ale acestui antioxidant esential.

Vitaminele B (B1, B6 si B12) sunt importante pentru a combate stresul, boala si indeosebi, pentru a transforma proteinele, grasimile si glucidele in energie. Fasolea, mazarea, legumele cu frunze verzi, laptele, carnea de vita si ficatul sunt surse de vitamine B.

Vitamina C este cea mai importanta dintre toti antioxidantii hidrosolubili, avand un rol primordial in lupta impotriva stresului si a maladiei. Vitamina C este necesara sistemului imunitar si ajuta la conservarea rezervelor celorlalti antioxidanti, ca, de exemplu, vitamina E. Conform unor rapoarte, vitamina C a ucis HIV in timpul unor experimente de laborator. Ea se gaseste in fructele proaspete si in legume.

Vitamina E este un alt antioxidant liposolubil. Este importanta pentru functia pulmonara, pentru circulatia sangelui, pentru protectia organismului impotriva radicalilor liberi si pentru functia membranelor. Surse alimentare ale vitaminei E le gasim in germenii de grau, uleiurile cerealelor, legumele cu frunze verzi si fasole.


Minerale esentiale

Seleniul este necesar Vitaminei E si unei enzime esentiale. Sursa alimentara de seleniu depinde de originea geografica. De aceea, este recomandabila o multivitamina care sa contina 50 mcg. Unele persoane iau intre 200 si 400 mcg pe zi.

Zincul si cuprul sunt necesare actiunii mai multor enzime, inclusiv celor ale stomacului, intestinului si sistemului imunitar. Aportul zilnic de zinc nu trebuie sa depaseasca 150 mg. Surse naturale de zinc se gasesc in fructele de mare, grauntele de floarea-soarelui si de dovleac, ciuperci, spanac si soia. Cuprul se gaseste in: legumele cu frunze verzi, cirese, nuci, oua, peste si carne de pasare.

Magneziul si calciul sunt necesare organismului pentru a mentine sanatatea oaselor. Un regim normal de lactate ar trebui sa furnizeze destul calciu, fara a fi nevoie de o suplimentare. Magneziul se gaseste abundent in legume, nuci, orez brun, spanac si alte legume cu frunze verzi.

Fierul este esential organismului, indeosebi pentru schimbul de oxigen prin sange. Se gaseste, in stare naturala, in spanac, varza de Bruxelles, peste, oua, germeni de grau, mazare, fasole si ficat. Carentele in magneziu, vitamina B sau fier dau nastere la anemii.

Alimentatie echilibrata in timpul zilei

Pentru a repartiza bine aportul de energie in timpul zilei, micul dejun trebuie sa acopere 25%, iar celelalte doua mese intre 30% - 40% fiecare. Eficienta medicamentelor depinde si de alimentatie. De aceea este important sa se manance suficient la fiecare masa.

Alimente pentru micul dejun


Acesta trebuie sa fie complet pentru a asigura o buna vitalitate in cursul diminetii si un echilibru alimentar mai bun in timpul zilei. Astfel, aceasta masa ar trebui sa se compuna din:
• un produs lactat (lapte, branza etc.), pentru un aport de proteine;
• un produs cerealier (paine, biscuiti, cereale etc.), pentru un aport de energie;
• un lichid, pentru rehidratare dupa somn.

Eventual un complement de energie poate fi adus de un produs dulce (zahar, dulceata, miere, ciocolata) si un aliment gras (unt) care este, de asemenea, sursa de vitamine A, D, E si de acizi grasi esentiali.

In caz de greturi: alimentele reci (cereale cu lapte rece, iaurt, branza) sau uscate (biscuiti, paine prajita) sunt adeseori mai bine suportate. Alimentele sarate sunt, in unele cazuri, mai bine tolerate decat cele dulci (branza, jambon).


photo-sursa:buzzle.com


Alimente pentru dejun si cina

Este de dorit ca fiecare dintre aceste mese sa contina cel putin:
• o sursa de proteine: carne, peste sau oua. Proteinele se gasesc, de asemenea, in legume (fasole, mazare etc.), sau in produse lactate (lapte, branza etc.) asociate cu produse cerealiere (paste, paine, orez, grau, tarte sau pizza);
• un produs lactat, pentru a completa aportul de proteine (branza, budinca, desert lactat etc.);
• o cruditate (un fruct sau o leguma cruda) pentru ca unele vitamine sunt, in parte, distruse prin fierbere;
• orezul, pastele, painea, cartofii, legumele, tartele sau pizza sunt o sursa de energie asimilata lent, care "tine de foame" pana la masa urmatoare;
• un aliment gras (unt, ulei, margarina, smantana etc.);
• o bautura, pentru hidratare. Pentru persoanele in tratament, este indicat sa consume lichide din abundenta pentru a permite rinichilor sa-si indeplineasca rolul de eliminare. Este indeosebi necesar in cazul unor medicamente, ca de exemplu, Crixivan.

Informatii preluate din Brosura de informare realizata de Fundatia Terre des hommes.



;
 

Apreciez sfatul

Comentarii

Aboneaza-te la newsletterul sectiunii !


Daca ai descoperit o sectiune din site care nu se comporta cum trebuie sau ai o situatie care nu iti convine, aici e locul ideal pentru a ne lasa un mesaj. Incearca sa fi cat mai obiectiv si vom gasi impreuna o solutie.