Sodoma si Gomora nu erau gay (partea 1)

Indy Indy


26 Februarie 2010, 22:59

un utilizator apreciaza, Ce parere ai despre acest articol?

;
 
Ideea ca homosexualitatea este clar condamnata in Vechiul Testament izvoraste din mai multe pasaje. Probabil cea mai cuoscuta si cu siguranta cea mai influenta este povestea Sodomei si Gomorei din Geneza 19. De fapt relatiile homosexuale au fost numite, in limba latina, chiar dupa acest oras (Sodoma), si in decursul evului mediu cel mai apropiat cuvant de "homosexual", in latina sau alta limba, a fost "sodomita"[1]. O interpretare exclusiv homosexuala a povestii este, insa, relativ recenta. Niciunul dintre pasajele Vechiului Testament care se refera la rautatea, sau pacatul Sodomei, nu sugereaza homosexualitatea si cresterea acestor asocieri se datoreaza unor schimbari sociale mai tarzii. Este putin probabil ca aceste asocieri sa fi influentat foarte mult atitudinea primilor crestini.

Judecand doar textul par a fi patru concluzii pe care le putem trage despre distrugerea Sodomei: (1) locuitorii Sodomei au fost nimiciti din pricina rautatii lor; rautate care l-a determinat chiar pe Dumnezeu sa trimita doi ingeri sa investigheze; (2) Sodoma a fost distrusa pentru ca locuitorii au incercat sa ii violeze pe cei doi ingeri; (3) orasul a fost distrus pentru ca locuitorii au incercat sa intretina relatii homosexuale cu ingerii (violul si homosexualitatea sunt doua delicte separate in legea evreiasca); (4) orasul a fost culcat la pamant intrucat locuitorii nu au fost ospitalieri cu strainii trimisi de Dumnezeu.

Desi este o concluzie mai pronuntata decat celelate, concluzia (2) a fost de cele mai multe ori ignorata de catre cei care au studiat textele biblie, atat in trecut cat si in prezent. Incepand cu 1955 se observa o crestere in numar a cercetatorilor biblici moderni care favorizeaza a patra interpretare a textului, acestia accentuand ca nunatele sexuale sunt minore sau chiar inexistente, si talcul original a istorisirii are de-a face cu ospitalitatea. Succint, concluzia acestor cercetatori este ca Lot incalca legile (obiceiurile) Sodomei (oras in care el insusi era strain) primind straini in cetate dupa caderea nopii fara a avea aprobarea Sfatului orasului. Atunci cand locuitorii Sodomei cer ca Lot sa ii aduca afara pe straini pentru a-i “cunoaste”, ei nu cer, de fapt, mai mult decat sa cunoasca cine sunt acestia; distrugerea orasului are loc mai apoi nu din pricina imoralitatii sexuale ci din cauza ostilitatii fata de straini.

Numeroase argumente ofera o baza solida acestei concluzii. D.S. Bailey[2] evididentiaza ca verbul evereisc pentru “a cunoaste” este, inciuda opiniei publice, extrem de rar folosit cu conotatie sexuala in Biblie: in numai 10 din cele 943 de aparitii in Vechiul Testament este folosit cu sensul de cunoastere carnala (tradus uneori “impreunare”). Septuagintul [3] nu are, de asemenea, nicio referire sexuala pentru acest fragment, expresia greceasca folosita insemnand “a deveni cunostinta cu”, “a deveni familiar cu” (συγγεωμεθ αντοις) in contrast cu verbele folosite cand se face referire la fiicele lui Lot; verbe ce au un sens sexual. Mai mult, povestirea Sodomei si Gomorei este singura bucata din Vechiul Testament in care se crede ca verbul “a cunoaste” ar face referire la actul homosexual.

Isus insusi pare sa creada ca Sodoma a fost distrusa datorita pacatului inospitalitatii: “Cine nu vă va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, ieşind din casa sau din cetatea aceea, scuturaţi praful de pe picioarele voastre. Adevărat grăiesc vouă, mai uşor va fi pământului Sodomei şi Gomorei, în ziua judecăţii, decât cetăţii aceleia.” (Matei 10: 14-15; Luca).

Deasemenea sunt, in Vechiul Testament, numeroase referinte catre Sodoma si soarta acesteia, iar cercetatorii nu au acordat intotdeauna acestui aspect importanta meritata. Sodoma este folosita ca un simbol al raului in zeci de pasaje, dar in niciunul dintre ele pacatul Sodomei nu este specific indicat ca fiind homosexualitatea; pe de alta parte celelalte pacate sunt explicit mentionate. Ecclesiasticul spune ca Dumnezeu ii ura pe sodomiti pentru trufia lor (16:9) iar Cartea Intelepciunii avanseaza aceeasi ipoteza (desi Cartea Intelepciunii este considerata apocrif de Biserica Ortodoxa studierea textului in afara canonului este relevanta pentru ca ilustreaza o conceptie cel putin la fel de veche asupra pacatului Sodomei cu celelalte Carti). In Iezechiel pacatele Sodomei nu sunt doar enumerate ci sunt gasite a fi mai putin grve decat pacatele sexuale ale Ierusalimului: "Viu sunt Eu, zice Domnul Dumnezeu; Sodoma, sora ta, n-a facut nici ea, nici fiicele ei ce-ai facut tu ai fiicele tale. Iata care au fost faradelegile Sodomei, sora ta, ai ale fiicelor ei: mândria, îmbuibarea si trândavia; iar mâinile saracului ai ale celui nevoias nu le-au sprijinit." (16:48-49).

Este necesar sa subliniez inca o data ca acesti autori din Vechiul Testament fac referire la o istorisire despre care unii comentatori moderni pretind ca se refera in mod negresit la homosexualitate; si ca acesti autori aveau o legatura mult mai puternica cu limba si cu viata oamenilor acelor timpuri. Refuzul lor sistematic de a conecta morala povestii Sodomei cu homosexualitatea nu poate fi trecut cu vederea prea usor.

Singurul argument care poate fi adus pentru a demonstra dorinta sexuala a sodomitilor este ca Lot ofera pe cele doua fiice ale sale locuitorilor cetatii, iar gestul sau sugereaza anticiparea intentiilor sexuale. Acest argument, totusi, nu rezista unei cercetari atente. Bailey noteaza: "Punerea in legatua (a actului lui Lot) cu motivul - oricare ar fi fost acesta - pentru care cetatenii cereau aducerea strainilor este pura speculatie. Cele doua fete sunt, fara indoiala, singura rascumprare pe care Lot o putea oferi in acel moment pentru straini". Aceasta actiune, de neinmaginat in societatea noastra, este consistenta insa cu statutul social insignifiant al femeilor si al copiilor din vremea aceea; iar evenimentul nu este lipsit de unul asemanator in "mult mai civilizatul" Imperiu Roman: Ammianus Marcelinus isi aminteste de un incident in care Consulul Tertullus si-a oferit copii unei multimi ostile pentru a se salva.

Mai izbitor este un pasaj din Judecatori (19:16) puternic influentat, fara indoiala, dupa Geneza 19 (daca nu chiar remodelat dupa acesta). In acest pasaj gasim povestea unui levit de pe coasta Muntelui Efraim si a concubinei sale. Cei doi, aflandu-se in Ghibeea lui Veniamin raman, la ceas de seara, pe ulita cetatii pentru ca nimeni nu i-a primit in gazda. Un batran -strain stabilit in cetate, ca si Lot - le ofera adapost. Ceea ce urmeaza oglindeste intocmai povestea Sodomei. Oamenii din cetate se aduna in jurul casei batranului si cer aducerea strainului pentru "a-l cunoaste", iar batranul ofera multimii pe fiica sa si pe concubina levitului. In mod paradoxal crestinii nu interpreteaza si acest fragment in contextul homosexualitatii ci, in mod corect, considera morala povestii ca fiind legata de ospitalitate.

[1]: Este de precizat ca termenul sodomie (sodomia) este extrem de vag si ambiguu fiind folosit pentru a defini de la relatiile heterosexuale intr-o pozititie atipica pana la sex oral cu animale. La un moment in istorie a fost folosit pentru a exprima exclusiv relatiile homosexuale iar in alt moment a facut referire doar la relatiile heterosexuale.

[2]: Derrick Sherwin Bailey - 1955, Homosexuality and the Western Christian Tradition

[3]: Versiunea alexandrina a Vechiului Testament tradus in limba greaca


;
 

Apreciez sfatul

Comentarii

Aboneaza-te la newsletterul sectiunii Religie!


Daca ai descoperit o sectiune din site care nu se comporta cum trebuie sau ai o situatie care nu iti convine, aici e locul ideal pentru a ne lasa un mesaj. Incearca sa fi cat mai obiectiv si vom gasi impreuna o solutie.