• j_j_2 j_j_2

    Quick link: #post253

     

    Boala e singura care nu face discriminare, poti fi hetero sau gay, ea te poate lovi oricum si oricand...suntem la fel de vulnerabili in fata genelor, agentilor patogeni etc.

    Imi incep povestea nu cu inceputul ei, ci cu anteinceputul. In anul 1990, aveam 7 ani si am fost un copil iubit si sunt si acum preferatul familiei. Eram foarte activ si nu ma plictiseam niciodata, adoram verile toride si iernile cu zapada si ma bucuram de orice fleac. In acel an, fratele meu cel mare avea 22 de ani si era casatorit de un an cu o femeie pe care aparent o iubea, prima femeie din viata lui pe care mama i-a pus-o in brate. Stand in acelasi oras, ne vizitam, iar el intr-o zi de toamna a venit in vizita la noi la ora 3; nu parea abatut, era chiar OK si a mancat un mar si a baut o cafea. La ora 6 am primit un telefon....s-a sinucis; a fost a 3-a tentativa si aceasta i-a reusti, celalate doua avute in adolescenta au esuat.

    M-am intrebat mult de ce a facut acest gest si o data m-am gandit ca daca ar fi fost gay si el...caci colegii lui de liceu mai glumeau ca ar fi gay. Cand mi-am facut comming-out-ul fata de mama, dupa un timp am discutat si se pare ca si ea avea aceiasi ipoteza....dar nu se stie niciodata. Fratele meu era un om care cateodata era extrem de euforic si bucuros, alteori era abatut si trist. Semanam oarecum, cand ma uit in poze...doar ca el era mai inalt ca mine.

    Am ajuns si eu la 19 ani, dupa liceu, prietena mea de atunci s-a mutat in Italia si a trebuit sa ne despartitm, am suferit si am intrat intr-o adanca tristete, nedorind sa merg la medic, m-am tratat singur cu litiu, caci stiam ca acest medicament moduleaza dispozitia (aveam calculator de vreo 6 ani si ma documentasem). A trecut, sau cel putin asa credeam.

    Am juns student la ASE (prima facultate), invatam bine, caci si in liceu eram premiantul clasei si atunci a fost prima data cand am inceput sa fac sex cu barbati...desi acestia m-au atras mereu. Am fost foarte fericit in acea perioada de studentie, terase, baruri, cluburi. Eram atat de in forma incat dormeam foarte putin, si ma simteam odihnit. Eram mereu in priza si ma implicam intr-o gramada de activitati studentesti, dar si in relatii sexuale promiscue.

    Am absolvit facultatea cu brio si m-am angajat, stress-ul si oboseala ma mai bagau in stari de tristete, dar scapam de ele cu automedicatia cu care eram obisnuit; trecea depresia si ma simteam de la excelent in sus. Mi-am schimbat jobul si am ajuns intr-o companie multinationala cu salariu extrem de bun, eram reprezentant de vanzari si chiar ma descurcam bine ajungand la comisioane frumusele, pe care le cheltuiam cu rapiditate. Avem multi amici si iesem tot timpul in oras la baut si agatat si sa imi etalez hainele in grup (era trendy si cool, si nicidecum vulgare sau in asa maniera sa mi se puna stantza pe frutne de gay direct), eram atat de euforic si petrecaret, ca unii prieteni ma intrebau daca luam ceva gen amfetamine sau alte psihedelice, iar eu le replicam ca "mie nu imi trrebuiesc droguri ca sa ma simt bine"....totusi depresia aparea dupa un timp, si eu o autotratam cu medicatie de ultima generatie, dupa care trecea rapid si iar eram eu cel vesel.

    Din pacate am fost nevoit sa plec din firma din cauza unor conflicte cu managerul - conflicte personale, el fiind tot gay - doar ca unul extrem de frustrat si chiar imi zicea ca sunt de invidiat ca ma simt asa bine in pielea mea. Chiar asa...numai ca am fost acuzat de comportament indecent si acum sunt de-acord cu acest lucru, caci mergeam imbracat in haine dupa ultima moda si uneori semitransparente sa imi arat corpul bine lucrat, faceam avansuri sexuale clientilor barbati si femei si chiar am prins multe partide atunci, imi pusesem pe telefon un wallpaper cu doi tipi sarutandu-se si chiar nu aveam nici o jena sa il vada clientii etc....si asa mi-am facut talpasita din companie, chiar daca eram un vanzator excelent.

    Nu mi-a pasat, caci am gasit un job de manager la Romelecom, pe vanzari directe clienti majori - institutii, job la care am renuntat (desi directorul regional m-a rugat insistent sa nu o fac), pentru unul oferit ca insotitor de bord in tarile arabe cu salariu atractiv. In acea perioada m-am despartit si de boyfriendul meu de atunci, am renuntat si la postul de manager, iar cel de insotitor de bord cu care semnasem contractul a fost anulat datorita faptului ca unii si-au falsificat documente (diplomele). S-a strans foarte mult stress atunci, cel mai mult ma durea despartirea de boyfriend care m-a terminat.

    Am ajuns la spitalul de psihiarie cu depresie groaznica, diagnostic initial de tulburare depresiva majora si mi-au fost prescrise pentru prima data antidepresive date de medic si nu luate dupa urechea mea. Acestea m-au scos din depresie, insa m-au facut sa ma intorc la spital, caci gandurile au inceput sa mi se accelereze cum nu au mai facut-o pana atunci, au aparut senzatii de curent electric in corp - maini si picioare si agitatie cu euforie si planuri grandioase. Da, asta se numea hipomanie moderata catre severa spre manie.

    Diagnosticul a fost schimbat in tulburare afectiva bipolara. De atunci fac tratament cu stabilizatori de dispozitie si antipsihotice in doze mici si ma simt bine, mai apar oscilatii de dispozitie, dar nu asa de severe. Medicatie toxica in timp, care posibil sa imi scurteze viata cu vreo 10-15 de ani...urasc pastilele, caci iau dimineata si seara cate 3-4 - pentru tot restul vietii.

    Ma intreb uneori daca voi fi in stare de o relatie, mi-e teama pentru ca nu stiu cine m-ar suporta. Desi in exterior sunt acelasi barbat saten-blond cu ochi verzi-mustar, frumos ca inainte (nu sunt modest, intotdeauna am fost mandru de felul cum arat), pe dinauntru nu mai pot fi asa...sunt poate mai echilibrat si mai rational, dar si mai rece.

    Experimentand pe pielea mea semnele si simptomele bolii, imi voi trata pacientii cu cel mai profund respect si ii voi intelege mereu, caci stiu prin ce trec.  (ma specializez in psihiatrie)

     

    Asadar, dragi cititori, sa stiti ca nu nuami HIV / SIDA poate fi cumplita, ci multe alte boli cum e tulburarea bipolara, schizofrenia si cam toate cele din sfera psihicului care te pot desfigura ca fiinta umana; dar si diabetul si cele autoimune etc.

    Indiferent de maladia care ne incearca, vom merge mai departe, caci alta solutie nu avem

  • yo_alexandru yo_alexandru

    Quick link: #post254

    Titlu mesaj, maxim 140 caractere  

    ai foarte mare dreptate,si eu am fost si sunt in continuare o persoana foarte activa cu o pofta mare de distractie dar uneori stresul si grijile te doboara...de ceva timp sunt foarte aerian si ma gandesc la tot felul de lucruri care nu isi au rostul dar incerc sa scap de ele prin alte moduri,imi pertec mai mult timp cu prieteni si incerc sa comunic cu persoane cu diferite personalitati.....iti urez multa bafta in tot ceea ce faci si sper din tot sufletul sa te insatatosesti....mi.a facut o deosebita placere sa citesc povestea ta :)

  • j_j_2 j_j_2

    Quick link: #post255

     

    Multumesc pentru aprecieri si bunele doleante :) ... din pacate pentru mine, boala este una cronica, deci pe viata; insa luand medicatia potrivita nici nu simt ca am ceva.

  • yo_alexandru yo_alexandru

    Quick link: #post256

    Titlu mesaj, maxim 140 caractere  

    ehh...lasa ca totul o sa fie bine,trebuie doar sa te odihnesi si sa crezi in proprile tale forte si ai sa vezi ca usior,usior iti vei reveni si cine stie poate vei scapa si de boala...totul este posibil:)

Aboneaza-te la newsletterul sectiunii Grup de Discutii!


Daca ai descoperit o sectiune din site care nu se comporta cum trebuie sau ai o situatie care nu iti convine, aici e locul ideal pentru a ne lasa un mesaj. Incearca sa fi cat mai obiectiv si vom gasi impreuna o solutie.